Examenele Cambridge sunt astăzi un subiect la modă, mai mult decât atât sunt o necesitate, mulți tineri făcând eforturi să obțină o certificare Cambridge pe care să a o adauge la CV. Cu toții am auzit despre ele, cu toții știm că sunt necesare, dar în afară de câțiva specialiști, majoritatea dintre noi nu putem spune prea multe lucruri precise despre aceste examene.

Să incercam deci să ne lămurim. „Examenele Cambridge” este un termen generic care se referă la atestatele de cunoaștere a limbii engleze la un anumit nivel, atestate ce se pot obține în urma susținerii unui examen. Aceste examene sunt oferite de Cambridge English, care la rândul sau face parte din Cambridge English Language Assessment, o ramură a organizației non-profit Cambridge Assessment de pe lângă prestigioasa Cambridge University.

Primul examen de limbă engleză a fost oferit de către Cambridge University în 1913, examen de nivel Proficiency. Examenul a avut 3 participanți care, în urma examenului de 12 ore, nu au reușit să obțină certificatul. Astăzi, după o sută de ani de experiență în administrarea examenelor de limbă engleză pentru vorbitori ne-nativi, Cambridge English operează in peste 130 de țări, are peste 4 milioane de candidati anual, care provin din peste 50 000 de centre de pregătire. Rețeaua extinsă de examinatori depășește 30000 de profesori in 2800 centre de testare din întreaga lume. Evident Cambridge English – până în 2013, purta numele de Cambridge ESOL – a reușit să devină practic lider mondial pe piața examenelor de limbă engleză deoarece departamentul de cercetare și testare lingvistică s-a dezvoltat foarte mult, în special după cel de al doilea Război Mondial și cu precădere după 1980, având, așa după cum arată și site-ul oficial: „cea mai mare echipă de cercetare dintre toţi furnizorii de evaluare a limbii engleze, inclusiv câţiva dintre cei mai importanţi experţi pe plan internaţional în domeniul evaluării lingvistice, dedicată dezvoltării şi controlului calităţii examenelor” (http://www.cambridgeenglish.org/ro/about-us/who-we-are/)

Cambridge English a înțeles să se concentreze pe calitatea examenelor, pe standardizarea examinării și evaluării, iar pentru administrarea efectivă a examenelor a încheiat un parteneriat cu British Council.  Practic, în toate țările examenul este administrat de British Council prin centre deschise și închise, dar și de alte instituții private.

Inainte de a vedea care sunt examenele Cambridge trebuie mai întâi să amintim ca in 2001 Comisia pentru limbi a Consiliului Europei a dat publicității nivelurile standardizate de cunoaștere a unei limbi străine- standardizare bine venită, care face munca profesorului de limbă străina ușor cuantificabilă și practic ajută toți actanții de pe piața limbilor străine „să vorbească aceeași limbă”. Aceste niveluri sunt: A1-A2-nivel începător, B1-B2, nivel mediu sau utilizator independent, C1-C2, nivel avansat.

Să ne întoarcem acum la examenele Cambridge pe care le putem ușor descrie cu ajutorul nivelurilor lingvistice:

Examenele de engleză generală sunt:

YLE = Young Learners English , pentru copii, nivel școală primară (A1-A2)

KET = Key English Test, nivel A2

PET = Preliminary English TEST, nivel B1

FCE = First Certificate in English, nivel B2

CAE= Certificate in Advanced English, nivel C1 (minimum necesar pentru studii academice în țările anglofone, recunoscut in Europa, Asia, Australia, și parțial în SUA și Canada)

CPE = Certificate of Proficiency in English, nivel C2

Toate aceste examene au o componentă scrisă care verifică înțelegerea textului scris, cunoștințele de gramatică și vocabular precum și înțelegerea după auz și producerea comunicării scrise; componenta orală verifică exprimarea orală a candidatului. Durata examenelor depinde de nivelul de limbă și variază între 1h 30 min și aproximativ 5 ore.

Există trei mari sesiuni pe an: martie, iunie, decembrie, dar și câteva sesiuni mai mici, ceea ce conferă mai multă flexibilitate examenului. Inscrierea se face cu 2-3 luni înainte de examen, rezultatele sunt afișate online la aproximativ 5-6 săptămâni după examen, iar diplomele ajung la candidați la 2-3 luni după susținerea examenului. Altfel spus, dacă dorești să obții o diplomă Cambridge, trebuie să iți programezi lucrul acesta cu mult timp înainte, astfel încât să te încadrezi în termenele stabilite.

Nu în ultimul rând trebuie spus că examenele Cambridge sunt deosebit de serioase, atât în ce privește conținutul lor cât și administrarea lor – altfel nici nu ar fi fost posibil să atingă recunoașterea și prestigiul de care se bucura azi în întreaga lume – și în consecință pregătirea pentru un astfel de examen trebuie abordată din timp, cu câțiva ani înainte și continuată sistematic sub îndrumarea unui specialist cu experiență. Pregătirea se face pe materiale speciale care abordează tematica și structura examenelor. Aceste materiale se găsesc fie pe site-ul oficial Cambridge English, fie la alte edituri specializate cum ar fi Pearson Longman, Oxford University Press, Collins, Mcmillan, Express Publihing, etc. Aceste materiale nu sunt doar pe hârtie, ci și în format digital și multe edituri, inclusiv Cambridge English au canale pe youtube unde postează materiale utile în pregătirea examenelor. Chiar pe paginile de Facebook ale acestor instituții se pot găsi materiale și informații utile candidaților. Nu în ultimul rând trebuie amintite aplicațiile pentru telefonul mobil care sunt produse cu participarea acestor edituri.

Examenele se susțin contra cost, iar costul diferă de la o țară la alta și de la un an la altul. Diplomele Cambridge au valabilitate nelimitată.

In Romania Ministerul Educației stipulează că diplomele YLE (Movers și Flyers) pot echivala examenul de limbă engleză pentru admiterea în clasa a V-a cu predare intensivă a limbii engleze, diplomele KET și PET pot echivala examenul de admitere în clasa a IX-a cu predare intensivă sau bilingvă iar diplomele PET, FCE, CAE, CPE pot echivala proba de limbă engleză a examenului de Bacalaureat.

Iata aici un articol din Republica:Educatori Badarani si Copii Extraterestri, text interesant, propus de Oana Moraru cu care tind sa fiu de acord in cea mai mare parte. Mai intai o buna analiza a sistemului de invatamant si a tinerei generatii de care ne plangem cu totii, noi adultii, evident. Adevarul este ca aceasta tanara generatie a crescut si s-a format, asa buna sau rea cum o fi, exact in societatea pe care noi, adultii, cu onoare am creat-o si o gestionam in continuare. Ei, tinerii, nu au crescut nici in padure, nici intr-un loc gol, ei sunt exact produsul acestei lumi pe care nu ei au creat-o. Un minim pe care il putem face si un prim pas inainte, este sa ne asumam resposnsabilitatea pentru ce am creat.

Nu stiu daca solutiile sunt atat de simple si universal valabile cum propune Oana Moraru, dar este o posibilitatea. Cu siguranta ca validarea personala, responzabilizarea individuala a oricaraui tanar, indiferent de varsta, nu poate decat sa il ajute, chiar daca nu este singurul demers care poate da raspuns la toate problemele unei intregi generatii.

Scoala romaneasca isi deprima elevii este titlul unui articol de pe Official Media, in care domnul Solomon Marcus critica manualele folosite in scolile noastre si vine cu cateva sugestii de rezolvare a problemei.

Ca profesor si parinte, nu pot decat sa fiu de acord cu domnia sa. Da, manualele, la toate obiectele, la toate nivelurile de studiu sunt, dupa parerea mea special gandite, concepute pentru a-i indeparta pe copiii mai mari si mai mici de scoala, de dorinta de a invata, cel putin din carti, de ora de curs si in final de sistemul scolar in general. Nu voi intra aici intr-o analiza a manualelor, ele pot fi consultate de oricine este interesat, fie in raftul de carti a propriului copil, fie in magazinele de carte.

Si ce putem face pentru a schimba acest lucru? Cine ar trebui sa isi asume un demers coerent in acest sens? Primii interesati ar fi parintii, dar contactul lor cu scoala este orizontal, ei se confrunta doar cu problemele copilului lor intr-un anumit an de studiu. Parintii nu au de unde sa stie ca anul viitor ii asteapta ceva asemanator, sau si mai rau. Evident, ma refer la acei parinti care sunt implicati in viata scoalara a copilului lor. E greu de spus daca acestia sunt o majoritate sau o minoritate. Oricum pana cand isi dau seama ca nu copilul lor este cel care trebuie blamat, ci un intreg sistem – pana la urma manualele sunt doar o componenta a sistemului, scoala romaneasca are multe alte probleme de rezolvat – copilul se apropie de finalul scolaritatii si parintele respira oarecum usurat, preferand sa isi canalizeze fortele pe examenele finale si pe tranzitia copilului spre urmatoare etapa de viata.

Si deci nu mai raman in joc decat decat profesorii care au o viziune de ansamblu, pe verticala- pe ciclulri de studiu- cel putin fiecare la obiectul sau. Din pacate, fiecare din noi credem- cel putin pana ajungem sa fim si parinti cu copii de varsta scolara – ca doar la obiectul nostru manualele si programa sunt prost gandite. Si mai este si sentimentul ca te lupti cu morile de vant si de ce nu, apare demotivarea care are la baza o serie intreaga de factori, pe care nu doresc sa ii discut acum si aici.

Fapt este ca daca noi, profesorii nu ne vom mobiliza sa tragem un semnal de alarm in mod coerent si vehement, nimeni altcineva nu o va face. Constienti de responsabilitate sociala pe care o avem, haideti sa ne unim fortele si sa gasim solutii viabile, realiste si mai ales responsabile pentru redresarea scolii romanesti, in pofida tuturor scuzelor pe care ni le-am putea gasi. Da, stiu ca am fost si suntem umiliti, desfiintati ca si categorie sociala cu constiinta de sine, ca toata energia pe care o avem ne este absorbita de efortul de a supravietui, ca suntem supusi la presiuni de toate felurile si multe altele, dar dintre toti actantii din sistemul educational de stat, eu personal, nu vad pe nimeni altcineva, capabil si interesat sa schimbe lucrurile in bine cu adevart, in afara de noi, profesorii.

 

De la Cambridge ESOL  EXAMINATIONS, University of Cambridge:

http://www.cambridgeesol.org/exams/index.html

Examenele de engleza generala sunt:

YLE = Young Learners English , pentru copii, nivel scoala primara (A1-A2)

KET = Key English Test, nivel A2

PET = Preliminary English TEST, nivel B1

FCE = First Certificate in English ,nivel B2

CAE= Certificate in Advanced English ,nivel C1 (minimum necesar pentru studii academice in tarile anglofone,recunoscut in Europa,Asia,Australia, si partial in SUA si Canada)

CPE = Certificate of Proficiency in English,nivel C2

Diplomele Cambridge au valabilitate nelimitata.

Diplomele YLE (Movers si Flyers) pot fi echivalate cu examenul de limba engleza pentru admiterea in clasa a V-a cu predare intensiva a limbii engleza, diplomele KET si PET pot echivala examenul de admitere in clasa a IX-a cu predare intensiva sau bilingva iar diplomele PET, FCE,CAE, CPE pot echivala proba de limba engleza a examenului de Bacalaureat.

De la IDP IELTS Australia, in colaborare cu Cambridge ESOL:        

IELTS= International English Language Testing System

Diplomele IELTS au valabilitate timp de 2 ani.

http://www.ielts.org/PDF/USA_Recognition_List.pdf

(lista cu universitatile americane care recunosc IELTS)

In Romania examenele Cambridge sunt administrate prin British Council.

DE LA LCCI EDI 

EXAMENELE JETSET = Jnior English Test si Senior English Test

http://www.blsh.ro/lcci/

DE LA TRINITY COLLEGE

EXAMENELE TRINITY

http://www.trinitycollege.co.uk/site/?id=263

DE LA BUSINESS ENGLISH TESTING SERVICE,

BULATS

http://www.bulats.org/

DE LA ETS, USA

TOEFL = Test of English as a Foreign language

http://www.ets.org/toefl

Diploma valabila timp de 2 ani.

TOEIC

https://www.ets.org/toeic

DE LA CONSORTIUL ECL

EXAMENUL ECL

www.ecl.org.ro

Intrand pe aceste site-uri oficile veti putea afla care este formatul fiecarui examen, cand, unde  si cum se pot face inscrieri, care este recunoasterea internationala a fiecaruia, costuri, materiale de pregatire, etc.

Toate aceste examene sunt recunoscute de catre MECTS si diplomele respective care depasesc nivelul B1 pot fi echivalate, astefel incat detinatorul diplomei sa nu mai trebuiasca sa sustina proba de competente de limba straina la Bacalaureat.

In dorinta de sustinerii efortului de integrare europeeana si de standardizare a studiului limbilor starine precum si a examenelor /certificatelor de competenta lingvistica, Comisia de limbi straine a Consiliului Europei a stabilit trei niveluri principale de competenta intr-o  limba si fiecare cetatean al uniunii ar trebui sa aiba un Pasaport Lingvistic in care sa treaca limbile pe care le poate folosi si la ce nivel stapaneste aceste limbi precum si un portofoliu lingvistic.

http://www.coe.int/t/dg4/portfolio/default.asp?l=e&m=/main_pages/welcome.html

(mai multe informatii despre portofoliul lingvistic si pasaportul lingvistic)

Cele 3 niveluri de folosire a unei limbi sunt :

A1, A2 – nivel de baza (incepator)

B1, B2 – utilizator independent (nivel mediu)

C1, C2 – nivel avansat-experimentat

Certificatele de competenta lingvistica recunoscute international atesta cunoasterea unei limbi straine la unul din aceste nivele.

Consiliere educationala
Ce ne dorim pentru copii nostri?
Evident cu totii ne dorim ca ei sa fie sanatosi si sa se bucure de o viata sociala, profesionala si personala care sa le aduca implinirea materiala cat si satisfactia succesului pe toate planurile.
Urmatoarea intrebare este: cum putem sa ii ajutam in implinirea acestor scopuri? Care sunt demersurile pe care noi, parintii le putem intreprinde si mai ales cand este momentul potrivit pentru fiecare din ele? Desigur inca din clipa in care ii aducem acasa de la maternitate viata noastra se schimba dramatic si pentru totdeauna, grija pentru binele copilului devenind prioritatea noastra absoluta. Asa s-a intamplat de sute de ani, asa este si acum, in mod firesc. Dar daca pana nu demult parintii se ocupau mai ales de aspectele de sanatate fizica si bunastare materiala ale copilului, precum si de educatia celor “7 ani de acasa”, dupa care scoala, sistemul institutional de educatie lua in sarcina sa educatia formal-academica a unui tanar si asta era sufficient, azi lucrurile incep sa se schimbe.
Lumea in care traim este mult diferita de cea in care am crescut si ne-am format noi, adultii de azi, este intr-o schimbare atat de rapida, incat din pacate scoala, sistemul educational nu poate tine pasul cu aceste schimbari, tocmai pentru ca este un sistem, un angrenaj destul de greoi, care are o mare inertie si care este victima propriilor intentii generoase. Tocmai pentru ca isi propune sa ofere aceeasi educatie – sanse egale- tuturor tinerilor, tocmai incercarea de a oferi o solutie buna, viabila, utila pentru TOTI, este ceea ce impiedica flexibilitatea si capacitatea de adaptare rapida la nevoile fiecarei generatii.
Ne-am obisnuit deja sa auzim despre angajati care au ramas fara servici din varii motive. Dintre acestia unii reusesc destul de repede sa se puna pe picioare, sa isi gasesca un alt job si sa se adapteze din mers, iar altii din pacate raman blocati in situatia data, complet incapabili sa iasa din ea, sa o rezolve, sa gasesca ceva de lucru si in cele din urma in afara de lipsurile materiale se vor confrunta cu probleme psihice, chiar familiale, etc. Putem noi ca parinti sa evitam ca pe viitor copilul nostru sa faca parte din a doua categorie? Si daca da, atunci cum si mai ales cand?
Da, putem si niciodata nu este prea devreme.
Parintii se impart in mare in cateva categorii: cei care au incredere deplina in sistemul de invatamat, in scoala de stat, pe principiul “ ai mei nu treceau pe la scoala nici cand era sedinta cu parintii si uite ca am ajuns om.”Acestia nu constientizeaza cat de mult s-a schimbat societatea si mai ales cat de mult se va schimba in continuare, in perioada cand acesti tineri vor fi adulti. De asemeni nu constientizeaza cu ce probleme se vor confrunta ca adulti copiii de azi, cu cine vor concura pentru un job, cum sunt ceilalti copii din aceeasi generatie si din cele apropiate si mai ales cum/unde se situeaza propriul copil prin comparatie cu colegii de generatie. Ne vedem copilul acasa, cum se comporta cu parintii/ restul familiei si rareori realizam ca intr-un grup de copii de aceeasi varsta se comporta poate total diferit. In perioada gradinitei si a scolii primare mergem sa vorbim mai des cu “doamna”, care are mai multa sau mai putina disponibilitate de observatie si de comunicare. Uneori doamna ne semnaleaza unele probleme referitoare la copilul nostru- de care noi tinem sau nu seama – si de multe ori nu ne semnaleaza nimic deosebit. Dar dupa ce copilul ajunge la gimnaziu, si mai apoi la liceu, parintele vorbeste din ce in ce mai rar, inspre deloc cu “doamna”. Din nou, exista multiple si variate motive, dar din pacate copilul resimte aceasta lipsa de comunicare parinte-profesor cu consecinte pe termen lung.
Mai sunt apoi parintii care constientizeaza ca scoala nu poate oferi tot ce este necesar in educatia unui tanar azi si sunt doritori sa investeasca in educatia copilului, dar tot din lipsa de informatii fac acest lucru fie incomplet, fie inadecvat, fie cu multe sincope.
Pentru a sti ce anume ar trebui facut, este bine sa plecam de la a ne imagina unde va fi copilul nostrum peste 20-30 ani. Hai sa ni-l imaginam: speram ca va fi sanatos,ca va avea o familie armonioasa, copii pe care ii va iubi si pe care va trebui la randul sau sa ii creasca si sa ii educe, ca va avea un job care sa ii asigure venituri pentru un trai decent si satisfactii profesionale, oportunitati de promovare, etc si nu in cele din urma, speram ca va fi inconjurat de prieteni si ca se va bucura de respectul si admiratia colegilor si a intregii comunitati.
Implinirea personala, familiala si sociala sunt esentiale desigur in viata unui om, dar in acest material ne vom ocupa doar de viata profesionala urmand ca pe celelalte sa le tratam in materiale ulterioare.
Acum sa ne imaginam putin cum va arata societatea in care va trai acest adult? Bazat pe schimbarile din ultimii 20 ani si pe imaginea societatilor din statele mai dezvoltate decat Romania, presupunem ca schimarile sociale vor fi si mai rapide, ca vor aparea job-uri pe care azi nu ni le putem imagina, ca vor folosi tot mai  mult si tot mai multe gadget-uri computerizate in rezolvarea sarcinilor de servici, ca vor trebui poate sa isi schimbe locul de munca sau chiar domeniul de mai multe ori de-al lungul vietii profesionale –aproximativ 40 de ani. Ei bine, ce calitati si ce abilitati ar trebui sa aiba acest adult –care acum este in devenire- pentru a face fata cu success de-a lungul unei jumatati de secol de acum inainte?
Un posibil punct de plecare sunt competentele definite in mod oficial de UE ca fiind esentiale pentru adultii secoloului 21,preluate  si de catre tara noastra:
Iata cele opt competente cheie:
  1. Comunicare in limba materna/oficiala
    Comunicare in limbi straine
    3. Competente de baza in matematica, stiinta, tehnologie
    4. Competente informatice
    5. Competenta de a invata
    6. Competente sociale si civice
    7. Competente antreprenoriale
    8. Competenta de exprimare culturala
Aceste competente pot fi detaliate in sub-competente si abilitati si le puteti gasi si studia aici:
Sau putem incerca o categorizare mai simpla: competente personale, sociale si profesionale, cu mentiunea cu unele din ele vor interfera, anume competente care ne sunt utile in viata personala si sociala vor fi comune cu cele care sunt utile in viata profesionala. Evident, in fiecare profesie sunt utile un set de competente specifice meseriei respective, dar exista si competente utile in toate meseriile sau altfel spus, calitati pe care toti angajatorii le cauta la angajatii lor, sunt dispusi sa le plateasca foarte bine si mai ales ele stau la baza succesului profesional al oricarui individ.
Acestea ar fi:
Competente personale si profesionale: managementul eficient al timpului, competenta de a stabili prioritati clare si obiective cuantificabile, de a rezolva eficient problemele (analiza cauzelor, identificarea solutiilor, stabilirea pasilor de urmat, implementarea lor consecventa),de a  respecta termenele, de a folosi cu usurinta diverse aplicatii pentru PC sau telefon mobil, competenta de calcul (statistic, procentual, interpretare de grafice,etc), de a identifica si exploata eficient resurse financiare, de a gasi si studia/citi in mod critic informatia, initiativa, perseverenta, simt de raspundere, atitudine pozitiva, flexibilitate, gandire critica si gandire creativa, atitudine pro-activa, asumarea responsabilitatii, capacitatea de a invata din critica constructiva si de a oferi feed-back constructiv, identificarea punctelor tari si slabe la sine si la ceilalti si exploatarea lor constructiva, capacitatea de a relationa eficient individual/in grup, de a se motiva pe sine si pe ceilalti, de a media/solutiona conflicte,etc
Competente de comunicare verbala, scrisa sau orala in limba materna si in una-doua limbi straine: competenta de a analiza si sintetiza esenta unei text ( ideile principale), de a face un rezumat, de a organiza un set de idei in mod logic si coerent,intr-o ordine oarecare(cronologica,cauza-efect,etc) capacitatea de a construi un argument, de a fi convingator, de a-si adapta stilul de comunicare la diverse categorii de auditoriu/clienti, de a se concentra pe aspectele pozitive, de a intelege nevoile/prioritatile/valorile altei persoane/grup de persoane, a aduce observatii pertinente ( capacitate de analiza,atentie, ascultare activa), de a tine un discurs public,etc
Este clar pentru orice adult care lucreaza ca toate aceste calitati/abilitati sunt deja neceare si fiecare dintre noi le posedam si le utilizam intr-o masura mai mare sau mai mica. Este de asemeni clar ca cel care le poseda si utilizeaza, pe cat mai multe din ele, la un nivel cat mai inalt – chiar daca nu neaparat in mod constient- are mai mult succes social, profesional si personal.
Din pacate, in pofida bunelor intentii si a teoriilor vehiculate, sistemul centralizat de invatamant nu poate sa cultive/dezvolte aceste abilitati decat in mica masura si in nici un caz in mod coerent si sustinut, transversal (la toate obiectele studiate intr-un an/ciclu) si/sau longitudinal (de-a lungul celor 12 ani de scoala). Adultii care azi cunosc un succes profesional peste limita si-au dezvoltat aceste capacitati altfel decat la scoala, in mod individual, prin alte metode si activitati, au invatat din mers, mai degraba empiric si aleator.
Deci cum putem noi ca parinti sa ne ajutam copiii sa aiba cat mai multe din aceste abilitati – este ne-realist sa ne imaginam ca un singur adult poate fi performant in toate, dar putem sa incercam sa le dezvoltam cate putin pe toate.
Primul pas este sa constientizam ca putem sa facem si altceva decat doar sa ne trimitem copilul la scoala 12 ani in fiecare zi. Al doilea pas este sa incercam sa ne cunoastem copilul ( la diverse varsate avem diverse modalitati de a face acest lucru) si in al treilea rand este esential sa ne informam cu privire la oportunitatile  de ocupare a timpului liber al copilului care exista si care ne sunt la indemana (functie de varsta si posibilitatile/interesele copilului, functie de posibilitatile materiale ale familiei, functie de locul unde domiciliem, etc). Si unde putem gasi informatia? Sursele sunt diverse: internetul, alti parinti, profesorii, psihologii. Va recomand sa le incercati pe toate, dar inainte de a lua o decizie sa consultati totusi un specialist in educatie care il cunoaste pe bine copilul dumneavoastra si care va poate face recomandari personalizate. Acesta este fie un psiholog, fie profesorul diriginte, fie un alt profesor cu experienta si care cunoaste bine copilul. Nu in ultimul rand este important sa discutati serios cu copilul, indiferent de varsta lui si sa ii cereti parerea in legatura cu ceea ce ar dori sa faca in timpul asa-zis liber.
In materialul urmator vom sugera cateva cateva posibile activitati de timp liber pentru copiii de diverse varste si cateva directii de urmat pentru parinti.